Terapia prin muzica - meloterapia
Scurt istoric al muzicii si terapiei prin muzica pana in zile noastre
Unul dintre primele izvoare ale muzicii l-au constituit strigatele si zgomotele legate de vanatoare. Astfel, la australieni, in timpul vanatorilor colective de canguri, haitasii goneau cu strigate animalele in directia locului de panda al vanatorilor. Agatandu-se de ochiurile unei scari de liane, care se leagana deasupra prapastiei, sufocandu-se de fumul focurilor aprinse la piciorul stancii, cautatorul de miere din neamul vedda se apara impotriva roiului de albine, iar in aceste momente ce ii solicita incordarea tuturor fortelor, canta o melodie care, dupa cum este convins vedda, trebuie sa ii asigure succesul.
La acest nivel de dezvoltare a activitatii umane, arta inca nu s-a separat de celelalte forme de manifestare cu caracter ideologic, iar acesta din urma inca nu s-a desprins de procesul de munca. Mai aproape de arta, in intelesul actual al cuvantului sunt pantonimele legate de productie. Latura muzicala propriu-zisa a unei asemenea activitati consta in repetarea de mai multe ori a unei melodii extrem de simple, alcatuita din putine sunete muzicale, trecute prin multiple variatii de timbru.
Terapia prin muzica. Preluare MSNBC:
atunci cand alte terapii au esuat, terapia prin muzica a fost un succesul asteptat.
Psihoterapia prin muzica o gasim folosita in Egiptul Antic si mai apoi ea va fi preluata de greci. Bolnavilor li se recomandau plimbari prin locuri pitoresti si, destinsi de frumusetea Naturii, erau vrajiti si vindecati prin muzica.
In Evul Mediu, cand izbucneau epidemii de febra in jurul Mediteranei, mai ales la Neapole, ele se vindeacau prin muzica ritmata. Se cantau si se dansau tarantele si, prin voie buna, bucurie de a trai, transpiratie si eliminarea toxinelor, multi bolnavi se vindecau.
J. S Bach a compus piesa Variatiuni, ce a fost utilizata pentru a trata insomniile rebele de care suferea ambasadorul Rusiei la Dresda, contele Keyserliny.
Astazi muzica este utilizata pentru destindere si tratament in numeroase institutii, pentru tratarea unor bolnavi cu afectiuni psihice, meloterapia dovedind rezultate benefice in tratarea unei palete de afectiuni printre care starile depresive, anxioase, insomniile, tulburarile vegetative etc.
Efectul Mozard
In urma studiilor efectuate in laborator, cercetatorii au descoperit ca sonatele compozitorului austriac stimuleaza legaturile intre neuroni. Cercetatorii au aratata ca ascultind creatiile unuia dintre cele mai mari genii ale muzicii, creierul isi sporeste capacitatile intelectuale. Abilitatea de a se orienta spatio-temporal si capacitatea de a invata sint mult imbunatatite in cazul celor care asculta Mozart, spun psihologii care au denumit acest efect, „Efectul Mozart”, inca din 1993. In ultimii ani, cercetarile au evidentiat faptul ca anumite piese muzicale, cum este cazul sonatei pentru doua piane, in Do major, au un efect benefic in cazul crizelor de epilepsie, al caror numar scade in mod evident dupa aplicarea meloterapiei.
Autori care au scris despre muzico terapie
Despre arta muzicala, si muzica ca modalitate terapeutica au fost realizate studii si cercetari, pornind inca din antichitate si cu un real interes in ultimii ani.
Contributii importante in intelegerea fenomenului muzical terapeutic au fost aduse in principal de catre:
- Juliette Alvin
- Helen Bonny
- E. Thayer Gaston
- Rajasree Mukherjee
- Paul Nordoff si Clive Robbins of Nordoff-Robbins
- Oliver Sacks
- Concetta M. Tomaino
- Al-Farabi
Mai multe informatii:
