|
|
Tehnici de interventie pentru copilul cu Autism
Tehnici de intervenţie în autism
Intervenţia indirectă – asupra familiei – derivă din teoriile lui Kanner.
Unii autori consideră ca autismul este determinat de relaţiile patologice familie-copil autist. Bettelheim recomandă separarea autistului de mamă. Szurck recomandă introducerea ambilor părinţi în terapie.
Folosirea procedurilor comportamentale
Terster – fondator – o serie de comportamente care trebuie să fie dezvoltate la copii şi care trebuie să ţină seama de nevoile copilului şi a persoanelor apropiate lui. Se recomandă:
- Păstrarea neschimbată a mediului (când se fac schimbări să i se explice)
- In mediul şcolar pentru autişti – adaptarea curriculară (Valey) – autiştii să funcţioneze în 4 domenii fundamentale:
- autogospodărire
- recreere
- elemente vocaţionale
- funcţionarea autonomiei în comunitate
- Acţiunea terapeutică – se realizează în două direcţii fundamentale
- pana la 14 ani – lărgirea experienţei copilului pe domeniul pe care el este cel mai puţin dezvoltat.
- După 14 ani – folosirea eficientă a obsesiilor şi stereotipiilor autiştilor
Contactul cu autiştii se va realiza ţinând seama de câteva reguli fundamentale:
- Apropierea de copil să se facă din faţă decât din spate sau lateral
- Apropierea să se facă la nivelul ochilor
- Explicarea intenţiei înainte de a atinge copilul
- Activităţile tactile să fie precedate de atingeri treptate
- Activităţile trebuie mai întâi exemplificate pe propria persoană
- Activitatea trebuie gradată ca dificultate pentru a trezi interesul copilului
- Se folosesc îmbrăţişările ca metodă de întărire
Metode de terapie
- Metode de stimulare senzorială
- legănatul în balansoar,
- răsucirea pe un scaun rotativ de câteva ori pe săptămână,
- frecarea uşoară în jurul gurii,
- stimularea prin presopunctură.
- Metode pentru dezvoltarea tactilă:
- îmbrăţişări ferme
- frecări pe spate
- rostogolire pe diferite suprafeţe
- ascunderea în perne
- jocul de tip sandwich (împachetări în pleduri)
- exerciţii de tarare pe planuri înclinate
- mers desculţ pe diferite suprafeţe
- Metode pentru desensibilizare tactilă:
- evitarea impunerii stimulilor senzoriali
- evitarea ciufulirilor şi mângâierilor pe cap fără motiv
- evitarea gâdilării şi atingerilor neaşteptate din spate, etc.
- Ludoterapia - se recomandă jocuri pentru 2 persoane. Se trece treptat de la exerciţii cu diferite părţi ale corpului la jocul cu mingea, jocuri de construcţie. Copilul trebuie să stea în braţele psihoterapeutului cu spatele lipit de pieptul acestuia.
- Artterapia – meloterapia, desen şi pictura, sculptură, dramatizări, asigura un prim contact şi sursă de informare.
- Meloterapia – mijloc de comunicare între terapeut si copil. Autistul poate ţine ritmul melodiei.
- Dramatizarea – Se recomandă teatrul de păpuşi, chiar şi când sunt stereotipe.
|
|
|
