Stadiul oral al dezvoltarii, in analiza freudiana
Stadiul oral
Stadiul anal
Stadiul falic
Perioada de latenta
Stadiul genital
Acesta este numele dat fazei de organizare libidinală care se întinde de la naştere până la înţercare şi care stă sub semnul zonei erogene bucale. Nevoia fizilogică de a suge apare încă din primele ore ale vieţii; deşi sătul, sugarul continuă în timpul somnului să-şi sugă buzele, în timp ce aspectul său exterior liniştit şi satisfăcut exprimă voluptatea.
Plăcerea suptului independentă de necesităţile alimentare este o plăcere auto erotiă. Este tipul de plăcere narcisică primară, auto-erotism originar, subiectul neavând încă intuiţia unei lumi exterioare, diferită de el. Dacă i se oferă prilejul sa-şi satisfacă această placere, copilul se ataşează de acest obiect ocazional; sănul sau biberonul cu care îi place atâta să se joace, chiar când nu mai ste lapte, pe care îi place să îl sugă fără a face efortul aspiraţiei sau deglutiţiei.
Copilul iubeşte ca pe el însuşi ceea ce i se pune în gură ( sânul, tetina) şi prin extensie ( căci nu are intuiţia limitelor propriului său corp) pe doica sau pe mama întotdeauna legată în mod necesar de plăcerea subtului şi cu care se identifică astfel. De altfel, toate momentele senzaţiei de voluptate, baia, toaleta, legănatul, sunt legate de prezenţa mamei prin vedere, sunet pipăit. Asociată acestor senzaţii de plăcere, ea devine în întregime, prin prezenţa şi persoana ei, un obiect de iubire ( aimance) şi copilul îi surâde ăi o primeşte cu bucurie chiar şi în afara suptului.
ncetul cu încetul, copilul se identifică aşadar cu mama sa conform unui prim tip de relaţie care va dăinui, de altfel, toată viaţa, chiar după ce vor apărea altele: dacă ea zâmbeşte zâmbeşte şi el, dacă ea vorbeşte vorbeşte şi el, dacă ea vorbeşte gângureşte şi el; copilul se dezvoltă înmagazinând pasiv cuvintele, sunetele,imaginile, senzaţiile.
Acesta ar fi stadiul oral în prima sa forma pasivă. Primele cuvinte sunt deja o cucerire care cere un efort, recompensat prin bucuria şi mângâierile celor din jur.
Paralel cuacest proces însă, apare dentiţia, cu suferinţe care se cer alinare prin muşcături. Este momentul când copilul intră mai adânc în perioada orală activă.
Va muşca ce-i va veni la gură, obiectele şi chiar sânul, dacă mai suge încă; şi cum muşcătura este prima sa pulsiune agresivă, modul în care ea va fi permisă sau nu de obiectul iubirii sale este de o mare importanţă; de faptul respectiv depinde învăţarea limbii materne.
Dacă se aşteaptă acest moment pentru a începe înţercarea el va considerat drept o consecinţă a agresiunii, adică o pedeapsă de felul frustrării. Copii înţercaţi târziu prezintă dificultăţi în a profita complet de agresivitatea lor fără a provoca o nevoie de autopedepsire. Este necesar, bineînţeles ca la îndemâna copilului să nu fie decât obiecte susceptibile de a fi supte sau muşcate fără pericol şi care să nu provoace interdicţiile ori mustrările adultului.
La adultul sănătos care poate face o regresiune ( obiectuală iar nu libidinală ), crizele de bulimie pot să înlocuiască actul sexual, iar anorexia minatlă să simbolizeze refuzul sexualităţii.
Gândirea la stadiul oral.
Care este modul de gândire la stadiul oral? Ştim foarte puţine lucruri în această privinţă, din motive evidente. Se poate totuşi infera că procesul mental îmbracă aici forma onirică pseudohalucinatorie.
Această ipoteză se bazeată pe două seriide observaţii: la acest stadiu arhaic prezintă halucinaţii unde le apare în general obiectul iubirii ( aimance), pe care îl alintă sau care îi terorizează; nu sunt încă veritabile halucinaţii, căci fac parte din ei; ei nu văd numai cu ochii, „întregul simte”.
Sugarii de câteva zile cărora li se face foame plâng şi caută cu gura, întinzându-şi buzele, pentru a apuca sânul; aceasta este o halucinaţie tactilă. Sugarii mai mari, când sunt sătui şi se cred singuri în cameră, zâmbesc uneori şi chiar râd în hohote bătând aerul cu palmele, aşa cum fac când zăresc pe mamă apropiindu-se pentru a-i lua ân braţe şi alinta. Fenomenul „seamănă” cu ceea ce se observă la cei care visează
