Copilul si parintii adoptivi

 

Copilul adoptat dobandeste prin actul adoptiunii situatia juridica de copil al unei alte familii decat parintii lui firesti. In mod obisnuit acesta se integreaza total familiei de care este adoptat si pierde orice legatura cu familia de origine.

Copilul adoptat provine adesea din sarcini nedorite, concubinaje, etc. Avand in vedere importanta factorului ereditar pentru unele boli cu incarcatura genetica, fisa medicala a parintilor este necesara pentru obtinerea informatiilor suplimentare.

Este avantajos pentru copil si pentru parintii lui adoptiv ca infierea sa se faca cat mai curand dupa nastere, deci la varsta frageda. Se stimuleaza astfel crearea unor comunicari stranse parinti copii care pot fi comparate cu ceea ce se intampla intr-o familie naturala.

Schimbarea prea deasa a figurii persoanei care ingrijeste sugarul afecteaza comportamentul si atasamentul selectiv al acestor copii. Aceasta categorie de copii au adesea probleme de comportament, agresivitate, enurezis ceea ce le ingreuneaza plasarea in alta familie.

xista parinti care se tem sa spuna copilului ca este adoptat. Unii dintre ei se gandesc sa o faca dar amana acest moment din mai multe motive. Unul ar fi teama de reactia copilului, respingerea lor ca parinti adoptivi, altul ar fi "istoria" copilului care este trista si pe care parintii care o cunosc, nu stiu cum sa o expuna copilului., altul ar fi starea de jena, de incurcatura legata de intrebarile pe care parintii isi imagineaza ca le va pune copilul.

Totusi a evita adevarul sau a amana nu este o solutie pentru ca mai devreme sau mai tarziu copilul va afla de la vecini, rude, cunoscuti. Copiii si adolescentii sunt preocupati de originea lor, de "cand erau mici", de cand s-au nascut, de cum erau parintii inainte de nasterea lor etc.

Este normal ca si copiii adoptati sa manifeste aceasta curiozitate. Misterul din jurul nasterii sau al micii copilarii poate duce la dificultati in construirea imaginii de sine. In acest context este important daca a fost adoptat de la mama naturala, dintr-o institutie sau de la un asistent maternal.

Este esential modul in care simt parintii adoptivi aceste lucruri si forma in care aleg sa-i vorbeasca copilului despre perioada anterioara adoptiei, fara a invinovati persoanele care s-au ocupat de el pana atunci si cum prezinta problema parintilor naturali care l-au abandonat.

Un alt punct important este motivul pentru care parintii l-au adoptat si daca mai au alti copii, naturali sau adoptati. Infertilitatea este una dintre cauze, varsta inaintata, riscurile unei sarcini pentru mama, lipsa unui partener dar si dorinta de a mai creste un copil.

 

---