Sanatate mintala - gandirea pozitiva
Poate oare să fie ceva ce ajută omul să ia mereu decizia cea mai optimă?
Omul trăieşte într-o lume care-l „prinde” într-o imensă plasă a posibilului. Din tot ce s-ar putea întâmpla, el alege mereu, cu dublul sentiment: al libertăţii de opţiune şi al nesfârşitului joc pe care-l desfaşoară caracterul probabilistic al fenomenelor.
Observaţiile empirice mai vechi, precum şi cercetări recente relevă faptul că oamenii cu o „gândire pozitivă” se descurcă mai bine în situaţiile dificile, au o mai mare capacitate de efort (fizic şi intelectual), rezistând mai bine în situaţii stresante. De asemanea în cazul unui accident sau maladie ei reacţionează mai bine la tratament, se însănătoşesc mai repede şi se pare că au o anumită rezistenţă la îmbolnăvire.
Ce este gândirea pozitivă?
Gândirea pozitivă este de fapt un anumit model de a cugeta asupra anumitor evenimente, este o „atitudine” ce permite descoperirea facilă a soluţiilor, şi presupune găsirea aspectelor pozitive ale situaţiilor cu care ne confruntăm.
Se referă în egală măsură şi la partea practică a lucrurilor, nu numai la optimism, constând în descoperirea unor ipoteze de lucru valide, o orientare de genul: „să vedem ce se poate face în situaţia în care mă aflu?”, „cum pot depăşi acest impas?”, „am să fac tot ce se poate ca să reuşesc!”.
La polul opus se află atitudinea care contravine celor precedente şi blochează rezolvarea diferitelor probleme (chiar dacă acestea sunt probleme minore, fireşti, cotidiene) de tipul: „nu se poate”, „orice aş face n-am nici o scăpare”, „oricum nu o să reuşesc”, „o să fie şi mai grea situaţia”.
Autor: Iulian Balaci
