Depresia la copil: sugar, prescolar, scolar si adolescent

 

Semne de depresie la copil:

• melancolie: pesimism, nefericire, indispozitie, stare sufleteasca oscilanta.

• autodeprecierea propriei persoane: dorinta de a pleca de acasa, idei de moarte, tendinte de sinucidere.

• comportament agresiv: nerespectarea autoritatii parintilor, irascibilitate, ostilitate, crize de manie.
• tulburari de somn: insomnie initiala, somn nelinistit, dificultati de trezire dimineata.
• schimbarea performantelor scolare.
• scaderea sociabilitatii.
• tulburari somatice: dureri abdominale, cefalee, dureri muscuare.
• pierderea energiei pentru activitati obisnuite.
• modificari neobisnuite ale apetitului si greutatii.

Depresia la sugar: este cunoscuta sub numele de sindrom de deprivare emotionala si se manifesta prin letargie, iritabilitate, tulburari de crestere si afectarea severa a curbei ponderale. Cea mai constanta cauza este afectarea severa a interactiunii mama copil, in sensul ca mama lipseste perioade indelungate, timp in care sugarul abandonat nu resimte nici-un fel de afectiune din partea anturajului. Aspectul sugarului sugereaza o boala organica severa.

Depresia la prescolarul de 2-4 ani se demonstreaza prin activitate motorie anormala in timp ce limbajul este un vehicul neadecvat pentru comunicare la aceasta varsta. Copilul are hiperactivitate motorie, este agresiv, are comportament protestatar si prezinta crize de manie.

Depresia la copilul de 5-8 ani. Cea mai comuna forma de manifestare este somatizarea tulburarilor. Copilul acuza simptome fizice multiple, nesubstantiale, dureri psihogene, dintre care abdomenul foarte dureros. Se stie ca durerile abdominale, fara substrat organic se intalnesc cu frecventa maxima la aceasta varsta. Acesti copii sunt anxiosi si foarte sensibilila afectiunea mamei. cauza principala a depresiunii este sentimentul de insecuritate.

Depresiunea la copilul de 9-12 ani se exprima in special prin izolare sociala. Copilul este apatic, nefericit, iritabil, acuza dureri cu caracter psihogen, nu este interesat de nici-un fel de activitate atat la scoala cat si acasa. De obicei este anxios, are dificultati de concentrare a atentiei, obtine rezultate modeste la invatatura.

Depresiunea la adolescent imbraca aspecte clinice asemanatoare cu cele ale adultului,. Copilul este nefericit, apatic si ingrijorat de viitorul lui, are un negativism accentuat in tot ceea ce intreprinde, si adesea are idei de sinucidere, pe care uneori chiar le pune in aplicare. Comportamentul negativist al adolescentului este trasatura cea mai pregnanta care caracterizeaza depresiunea de care sufera.

Exista si o depresiune mascata, care nu imbraca simptomatologia clasica, ci simptomele sunt mascate de hiperactivitate, agresivitate, refuzul de a merge la scoala si acuze somatice. Copilul are idei de autoacuzare si predispozitie morbida, mari dificultati de comunicare sociala.

---